„Locul meu în lumea filmului este cel al tipului care face filme despre muzică”

Marc Collin, fondatorul trupei Nouvelle Vague și-a însoțit la Cluj filmul Le choc du futur, proiectat duminică seara la Bonțida în prezența unui public numeros. Am stat puțin de vorbă cu el despre film și muzica electronică, dar și despre pandemie și feminism.

Tema principală în Le Choc du futur este muzica electronică. Ce a însemnat acest gen muzical în anii ’70?

În filmul meu se vorbește despre muzica viitorului, raportat la acea vreme. Era fascinantă ideea că doar un om în spatele  unei mașinării poate face muzică de unul singur. Într-una din scene, un personaj spune la un moment dat „haide, nimănui nu îi va păsa, nimeni nu vrea să vadă un tip care, de fapt, tot ce face este să nu cânte la niciun instrument”. Exact acesta este prezentul nostru. Una dintre întrebările pe care le-am primit din public în urma proiecției a fost: „De ce este muzica electronică atât de populară acum la nivel mondial?”. Eu cred că răspunsul este unul simplu și are legătură cu a trăi experiența sunetului. Până în anii ‘90 totul era despre scrierea cântecelor, despre vedete precum Elvis Presley, dar acum este vorba mai mult despre sunet, despre cântec în sine, despre ritm. Cred că totul se simplifică într-un fel, iar oamenii iubesc asta. Și îți mai spun ceva: cred că acum, în timpul pandemiei, redescoperim simplitatea. Eu cât am stat acasă izolat am fost foarte creativ pentru că doar având laptopul am putut face orice: să editez, să înregistrez, să compun. Am reușit să scriu și două scenarii de film. A fost o perioadă foarte bună pentru mine. Muzica electronică se pliază pe condițiile create de pandemie pentru că o poți face de acasă. Poți fi în izolare și să creezi de unul singur.

Cum a apărut ideea filmului? Unde ai găsit inspirația?

Mi-a luat ceva timp, chiar desul de mult, mai bine de 10 ani, pentru că lucram și altceva, făceam muzică și în același timp simțisem că încă nu a venit ideea portivită. Într-o zi, pur și simplu mi-am dat seama că locul meu în lumea filmului este cel al tipului care face filme despre muzică. Știi, am observant că nu sunt foarte mulți care fac tranziția de la muzică la film, m-am gândit ce anume am eu de spus și m-am hotărât ca filmul să fie despre muzica electronică. De aici încolo scenariul a curs lin. Am ales să abordez subiectul dintr-o perspectivă feminină și să vorbesc despre femeile care au depus foarte mult efort pentru a se remarca în acele vremuri. Puțină lume știe că în trecut au fost foarte multe femei care au creat muzică electronică de calitate, așa că m-am gâdit „haide, vreau să se audă mai mult despre asta!”.

Filmul insistă mult pe ideea de încercare și eroare. De ce crezi că este important ca un artist să greșească?

Aveam 24 de ani când mi-am lansat primul album. Nu am primit un feedback extraordinar și sincer să fiu nici nu era prea bun. Dar nu înțelegeam de ce celorlalți nu le place. Am avut multe de învățat din criticile primite. Uneori ele sunt nedrepte, sau ți se pare că sunt nedrepte și că celălalt nu a înțeles. Alteori oamenii spun adevărul. Cred că miza e să știi cum să culegi acele detalii care te ajută să te perfecționezi. Pentru că doar din eșec înveți. De exemplu experiența prin care am trecut cu acest film: departe de a fi mers totul după un simplu pocnit din degete. Am avut două opțiuni. Prima să zic „ok, renunț”, a doua să merg înainte. Sincer am mers înainte pentru că nu am văzut alternative. M-a sprijinit mult producătorul filmului, care mi-a spus că „În meseria mea e irelevant să evaluezi un producător după numărul eșecurilor. Ce contează e ce iese la final. Nu te îngrijora, ai încredere în tine”.

Tot în film mai regăsim ideea că „în viață nu contează de câte ori cazi, ci de câte ori te ridici”.

Da (râde). Ideea nu îmi aparține, actorul care a spus-o a improvizat, mie mi-a plăcut și am păstrat-o.

Cum te simți să fii la un festival în timpul pandemiei?

Am avut 18 concerte anulate, am trecut printr-o perioadă grea, dar astăzi sunt aici, săptămâna viitoare voi fi în Italia într-un festival din Apulia. Pot să spun că este bine acum, simt că putem gestiona mai bine lucrurile care se întâmplă. Am mers să văd un film și am purtat mască, la fel am făcut în avion, în tren, în magazine. Cred că nu este chiar așa de rău, cu precauție putem să ne bucurăm de unele lucruri, de exemplu de un film. 

Spune-mi trei artiști de muzică electronică pentru care ai ieși oricând din casă.

Îmi place foarte mult muzica electronică disco, în special cea scandinavă, îmi place mult producătorul Nicolas Jaar și, de ce nu, producătorul de soundtrack-uri Cliff  Martinez.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *