Străini cu toții. Lacrimi

Un scenarist caută să intre într-un proces de purificare sufletească și să își clarifice astfel copilăria și adolescența, prin povestea pe care se zbate să o scrie. Dar purificarea e uneori pavată cu angoasă și exces, cu căutări infinite și cu multă frustrare.

O călătorie senzorială, un du-te vino între prezentul angoasant, nesigur, și trecutul dominat de un tată conservator și autoritar. O întâlnire întâmplătoare, cu vecinul din imobil, devine salvarea sau afundarea pentru Adam, interpretat cu multă neliniște de Andrew Scott. Harry (Paul Mescal) e și el genul de tip greu de cuprins, spirit liber dar care pare să ascundă la rându-i o mare gaură neagră, o singurătate nu neapărat căutată, dar nici necultivată.

Sunt mulţi demoni în acest peisaj, cu care Adam trebuie întâi să viețuiască pentru a-i putea depăşi; să îi lase înăuntru, să îl pătrundă, să îi îmbie să îl locuiască. Trauma ne dezmembrează, dar e a noastră, e ce ne face să reuşim să ne repunem la loc, bucată cu bucată.

Fără să caute vreo morală anume, mizând pe exemplaritatea emoțiilor şi pe o picturalitate vibrantă, studiu de personaj, Străini cu toții (All of Us Strangers) privește felul în care doi oameni se pot apropia întâmplător și ce rămâne, apoi, în urma lor. Privește la acele amănunte biografice care ne urmăresc până la final, dar în care ne e frică să ne avântăm pătrunzător. Poate, sugerează regizorul Andrew Haigh, doar dacă o vom face, dacă le vom lăsa să ne copleşească, vom putea merge mai departe cu adevărat.

Duminică, 16 iunie, ora 21:30 – Cinema Florin Piersic

Sâmbătă, 22 iunie, 13:00 – Casa de Cultură a Studenților

0 replies on “Străini cu toții. Lacrimi”