Marina Abramović și-a consolidat locul în cultura mainstream odată cu expoziția retrospectivă pe care MoMA i-a dedicat-o în 2010 și filmul care a documentat-o, The Artist Is Present, lansat doi ani mai tîrziu. Apărut ulterior, în 2016, și disponibil acum pe TIFF Unlimited, Dincolo de zona de confort pornește de la ideea că publicul o cunoaște deja pe protagonistă, și lăsînd la o parte detaliile biografice, funcționează mai degrabă ca un jurnal de călătorie în care regizorul Marco del Fiol o urmărește îndeaproape pe Abramović străbătînd Brazilia în lung și-n lat în căutare de tămăduitori.
Punctul de plecare e prezentat încă din prima secvență, când Marina Abramović își aduce aminte de vorbele unui șaman brazilian care i-a pus senzația continuei lipsei de apartenență pe seama originii ei. Acesta i-a comunicat că nu se va simți niciodată acasă pentru că nu e de pe acest pămînt, ADN-ul ei fiind intergalactic. Prin urmare, nu poate avea un acasă nicăieri, iar scopul ei în această viață e acela de a învăța cum să fie om și să accepte și depășească durerea. Tonul relaxat pe care Abramović relatează întîmplarea dă de înțeles nu numai că nu revocă premisa șamanului că ar fi extraterestră, ci chiar îmbrățișează ideea și se folosește de ea ca sursă de inspirație și motiv pentru a-și dori să-și vindece spiritul.
Prima oprire o face la João de Deus, un tămăduitor controversat ai cărui urmăritori nu văd o problemă în a lăsa un bărbat fără studii medicale să folosească, cu ochii închiși și ghidat de spirite, scalpeluri pe abdomene pentru a-i scăpa de ulcere sau cuțite de friptură pe ochi pentru a le vindeca tensiunea arterială (arată încă și mai dureros decît sună). În Vale do Amanhecer, o comunitate religioasă numeroasă care îmbină creștinismul cu spiritismul și dă extratereștrilor credit pentru construcția piramidelor, Abramović încearcă ayahuasca și își curăță aura strivind ouă care, căpătînd parcă puteri, nu se lasă sparte cu una, cu două.
Se întîlnește cu tot felul de oameni de-a lungul călătoriei sale, și deși unele teorii nu sînt foarte diferite de simple conspirații, e empatică față de semenii săi. Încearcă de fiecare dată să înțeleagă de ce acești oameni fac ce fac și, mai ales, cum le influențează viețile. Fascinația vine din asemănarea pe care o găsește între ritualurile pe care le descoperă și performance-urile sale: ambele necesită o credință și o dedicare oarbe. Însă ritualurile și leacurile, halucinogenele și operațiile nu sînt singurele în care Abramović încearcă să găsească proprietăți tămăduitoare. O face și în ceremonii mai mundane, de la gătit la dans și muzică.
Explorînd limitele dintre artă, spiritualitate și conștiință, Dincolo de zona de confort poate că nu e la fel de accesibil ca The Artist Is Present, însă scopul Marinei Abramović, a cărei prezență aici e asemănătoare cu aceea a unui ghid turistic puternic implicat în proces, rămîne același: de a explora condiția umană și a surprinde rolul artei ca experiență transformatoare. La finalul zilei, mesajul ei e clar: vindecarea necesită spiritualitate, iar actul artistic e o călătorie ce mizează pe comunicare și o minte deschisă.