Povestea tinerei Bouchra, un canid marocan queer, reprezintă procesul prin care cineasta Meriem Bennani își transpune o parte din propria-i viață. În această docu-ficțiune semi-autobiografică, realizatorii (Bennani a co-regizat împreună cu Orian Barki) apelează la animație pentru a reda, printr-o tehnică narativă intrigantă și jucăușă, relația protagonistei cu mama ei.
Pornind de la o scrisoare prin care își dezvăluie identitatea și orientarea sexuală, Bouchra recuperează episoade din relația cu familia și, în special, cu mama ei, apelând la emoție și curaj în tot ceea ce presupune procesul dezvăluirii și al sincerității, în primul rând față de sine.
Filmul are ca personaje animale antropomorfe. Bouchra, un coiot (care ar putea trece și drept șacal), este regizoare de film mutată la New York, aflată într-o criză artistică și profesională. La cei 35 de ani, ea își propune să-și exploreze propria poveste: relația cu mama și cu propria-i identitate sexuală prin intermediul regizării unui film, care se dovedește a avea mai degrabă un scop terapeutic decât orice altceva.
Relația cu mama, Aicha, este reprezentată printr-o serie de convorbiri telefonice prin care Bouchra încearcă treptat să înțeleagă tăcerea și absența mamei din viața ei în ultimii ani, din momentul în care aceasta i-a dezvăluit adevărul despre identitatea sa queer. Grijile mamei sunt fondate, însă la fel este și nevoia Bouchrei de a fi înțeleasă, dacă nu validată, de propria-i familie.