Annette

După segmentul cu Kylie Minogue din Motoare sfinte, era doar o chestiune de timp până ce Leos Carax avea să revină cu un musical get-beget. Însă fiind vorba de Carax, nu orice musical ar fi fost de ajuns. Dacă filmele sale de început erau toate niște povești de dragoste demente despre linia subțire dintre iubire și narcisism, ultimele sale experimente au înlocuit acea nebunie frenetică specifică tinereții cu o amărăciune apăsătoare. Era palpabilă și în Motoare, iar în avangardistul Annette, care ia forma unei opere-rock melodramatice imaginate de duoul Sparks, e întâlnită în abundență. E o operă care chiar se resimte ca o vizită la teatru: nu numai că filmul lui Carax, în ciuda plotului care poate fi rudă cu cel din S-a născut o stea și La La Land, e mai aproape de filmele lui Jacques Demy decât de musicalurile hollywoodiene, dar e și conștient de prezența unui public. Încă dinainte ca orice imagine să apară pe ecran, Annette i se adresează acestuia direct: îi cere să-și țină respirația și să se dedea trup și suflet spectacolului ce urmează.

Annette, r. Leos Carax

Ann Defrasnoux (Marion Cotillard) și Henry McHenry (Adam Driver) sunt doi entertaineri renumiți, atât în L.A., cât și în restul lumii. Ea e o cântăreață de operă în adevăratul sens al cuvântului, în timp ce el e un stand-up comedian — nu neapărat ad litteram. Show-urile sale nu sunt cele mai amuzante, dar oamenii găsesc comic mizerabilismul acestuia. Le place să râdă și să huiduiască la auzul doleanțelor acestui Jake LaMotta cinic, ale cărui realizări par la fel de supărătoare ca și eșecurile, într-atât de nenorocit pretinde că e. Până și anunțul că a întâlnit-o pe Ann, căci simte nevoia să-și țină fanii la curent cu tot ce i se întâmplă, îl face lipsit de entuziasm. Însă indiferent cât de diferiți par a fi unul de celălalt, cei doi ajung să se iubească atât de mult. Doar „par” pentru că scenariul nu își ia timpul necesar pentru a dezvolta personajul lui Cotillard, care nu trece de stadiul de femeie blândă și atrăgătoare pe care Henry o vede ca trofeu de care nu e demn. E o relație disfuncțională din care singura salvare pare a fi copilul care poartă numele din titlu.

Leave a comment

Your email address will not be published.