Şapou: Vizita anuală la Rotterdam a unui tată expatriat adâncește încă o dată distanța dintre el și fiul la vârstă adultă, cu care are mai multe de împărtășit în tăcere.
Un road movie alb-negru – structurat mai degrabă pe distanțele scurte dintre rudele vizitate, cabinetul doctorului, boxa de depozitare sau locul de veci al mamei lui Dick (Guido Pollemans), decât pe formatul unei deplasări propriu-zise –, Trei zile cu tata accesează melancolia înscrisă în spațiile pe atât de familiare, pe cât sunt de rar vizitate, pe care cei doi le au de bifat împreună.
Relația tată-fiu, dezvăluită în mici constrângeri sociale, politețuri și obligații de rutină, este marcată de momente de reținere și încercări stângace de a recupera timpul pierdut, în stații de autobuz sau săli de așteptare.
Diferențele dintre un tată (Ton Kas) recăsătorit, care a ținut toată viața de același loc de muncă, și un fiu prins mai degrabă în relații pasagere, care trăiește în gazdă și vinde la mâna a doua scaune abandonate în oraș, din refuzul de a-și lua un 9 to 5, devin evidente nu doar în conversațiile întrerupte din scurt, ci până și în felul în care spun un „sărut mâna pentru masă” sau răspund complezențelor străinilor.
Fără să arate cu degetul responsabili în înstrăinarea dintre tată și fiu, filmul funcționează, pe fundalul sonor al jazzului de suflet scris de Christiaan Verbeek, ca o elegie universală a conexiunilor ratate nu cu bună știință, ci dintr-un raport de cauză-efect de a fi trăit, cea mai mare parte din an, două vieți cu niciun punct de intersecție.
Marți, 17 iunie, ora 20:00 – Cinema Victoria
Joi, 19 iunie, ora 12:30 – Cinema Victoria