Aflat pe muchia dintre dramă şi satiră, noul film al lui Paul Negoescu pare să nu aibă un corespondent evident în tradiţia cinematografică autohtonă. Asta vine probabil din personalitatea regizorală a lui Paul, concomitent ludică şi gravă, amuzată şi serioasă. Oameni de treabă vorbeşte despre multe dar parcă numai despre oameni de treabă nu. Pur şi simplu nu sunt de găsit. Povestea e plină de meschini, mincinoşi, duplicitari, pentru că aşa pare să fie România – un stat eşuat? Poate. Un sat corupt? Absolut.
Ilie (Iulian Postelnicu) e poliţist aici şi are un vis: să deţină livada lui, să aibă lucrul lui. Ţesătura de încrengături, corupţia mică, contrabanda de graniţă a devenit ceva normal aici. Cât poate rezista? Mult şi bine, dacă toată lumea rămâne mulţumită. Figurile autorităţii – preot, primar, poliţist, cei trei P(iloni) – se completează reciproc. Conlucrează nu pentru binele comunităţii – unde diferite forme de abuz sunt în floare – ci mai degrabă pentru propria bunăstare. Prins însă la mijloc într-o situaţie care deja e prea deplasată pentru sănătatea lui morală, Ilie pare să nu mai accepte ce i se petrece sub nas.
Cu toate atenţiile mai-marilor comunităţii, cu toate manipulările sentimentale, efectiv nu mai poate. Ce naşte în el această reacţie surprinzătoare venită contra curentului? O femeie? Conştiinţa? Faptul că face parte din generaţia puţin mai tânără decât cei care l-au încălcat? Noul coleg debutant agresat peste orice limită? Povestea nu apasă pe ceva anume, ci ne lasă pe fiecare să construim propria variantă a adevărului, propria variantă a ce va declanşa de fapt schimbarea…
Proiecție specială pentru persoanele cu deficiență de vedere
Marți, 13 iunie, 19:30 – Cinema Mărăști
Vineri, 16 iunie, 15:15 – Cercul Militar
Sâmbătă, 17 iunie, 18:00 – Cinema Dacia Mănăștur