Michel Gondry: „Nu există reguli precise în regia de film”

Michel Gondry a vorbit, la Cluj, în masterclass-ul susținut în cadrul TIFF.18, despre fascinația cinematografiei și dualitatea termenului de “amator”.

Majoritatea discuției între cineast și jurnaliști s-a axat pe proiectul Uzina de Filme pentru Amatori – inspirat din acțiunea filmuli Be Kind Rewind (2008), care are în cenrul său o poveste despre videoamatori, astfel catalizând dorința de a transpune filmul într-un proiect real, dedicat celor care-și doresc să realizeze cinema și să îi ajute să captureze în filmele lor emoții cât mai aproape de realitate. Gondry regretă dualitatea termenului de amator – care înseamnă totodată neprofesionist sau nepriceput, dar și om care are un interes ingenuu și o plăcere sinceră față de un hobby anume. Trecând prin mai multe formule, Gondry a realizat că cel mai bun mod de a realiza această tabără de filmmaking este de a o concentra într-un timp scurt, care atfel va motiva participanții să lucreze într-un ritm alert și antrenant. Vede ca fiind foarte importantă comunitatea în care plasează proiectul și încurajează participanții să nu apeleze la tehnologii precum green screen în filmele lor, ci mai degrabă dorește ca aceștia să rămână fideli realității și să nu intervină decât minimal asupra acesteia. Astfel, cineamatorii vor simți că filmele lor le aparțin cu adevărat, o senzație reală de satisfacție și mândrie față de munca lor.

Desigur, au existat și întrebări legate de sistemul lui artistic – Gondry recunoaște că este inspirat de visele sale atunci când își realizează scenariile, uneori integrând în textul filmului visele pe care le are pe parcursul perioadei în care își planifică narațiunile, fie că e vorba de coșmaruri, fie de vise legate de viața lui personală și amoroasă. Crede că sistemul competitiv al festivalurilor de film dăunează, de fapt, artei cinematografice, fiindcă simte că acesta dăunează aprecierii reale a filmelor, și că bucuria reală ar trebui să conste nu în câștigarea unui premiu, ci în ocazia de a-l împărți cu publicul.

Deși susține că nu a absolvit școala de film și că nu a fost un cinefil clasic, înrăit în tinerețe – primele sale întâlniri cu cinemaul au fost mai degrabă cu comediile și filmele științifico-fantastice, mai ales în copilărie – el crede că aceste lipsuri nu l-au afectat în formarea lui artistică ci, din contră, l-au format într-un mod alternativ.