„Mi-a rămas în suflet regizorul Iosif Demian, cu care am lucrat la Baloane de curcubeu, filmul meu de debut”

Pe parcursul carierei ați lucrat cu numeroși regizori de film. Care vă sunt cele mai plăcute amintiri?

Un om care mi-a rămas în suflet este Iosif Demian, cu care am lucrat la Baloane de curcubeu, filmul meu de debut. Mi-a spus atunci  că sunt o actriță specială, că nu poate să îmi dea orice rol și să mai aștept. S-a întâmplat acum treizeci de ani, așa că nu știu dacă vom mai filma vreodată împreună, dar de el îmi aduc aminte primordial: a fost regizorul primului meu film. Se întâmpla în 1980, când eram studenta IATC-ului, la finalul anului. Recomandarea a venit din partea scenografei Cristina Iacob, foarte bucuroasă să mă aibă în distribuție. Colaborarea la filmul lui Demian a fost ideală pentru mine, fiind un rol mare, principal, foarte potrivit ca trăire. Dacă ar fi avut puțin noroc, ar fi devenit un Kusturica, dar felul în care a fost mediatizat filmul la timpul acela i-a asigurat notorietatea pe care ar fi meritat-o. Iosif Demian este un înainte-mergător al genului adoptat de Kusturica, a portretizat foarte bine realismul românesc. Am avut plăcerea de a revedea Baloane de curcubeu anul trecut, după foarte mulți ani.

De curând ați regizat un spectacol de teatru pentru adolescenți la Pitești. Explorați ideea de a realiza și un film pentru cei tineri sau copii?

Chiar piesa care stă la baza acestui spectacol ar putea să reprezinte scenariul unui film. Este povestea a trei tineri care, în lipsa unei comunicări în familie își dezvoltă împreună o prietenie frumoasă. Consider că această lipsă de comunicare între părinți și copii este o problemă majoră, i-aș putea spune criza secolului nostru. Părinții nu acordă atenție destinelor propriilor copii, cei mici sunt doar niște elemente care fac parte din sânul familiei, dar nu au întâietate. Acestei probleme îi spuneam pe vremuri criză dintre generații, dar acum a devenit maladivă și suprimă relațiile sociale din multe familii.

Nu sunteți străină de filmele pentru copii, întrucât realizați dublaje. Ce vă place în a vă pune vocea la dispoziția personajelor animate?

Până acum nu am refuzat nicio astfel de propunere. Pentru mine este o plăcere să aflu că sunt copii care cresc ascultând CD-urile cu poveștile spuse de mine sau DVD-urile cu filmele de desen animat la care eu am făcut dublaj.

Filmul Balanța se poate urmări în această ediție de TIFF, ce mesaj transmite el peste timp, celor care nu au trăit atunci?

Deși pare vetust, trebuie să respectăm memoria străbunilor. Ea este energia care pune în mișcare generațiile de azi. Nu putem să trăim în absența acestor istorii, trebuie să cunoaștem și să ne amintim episoadele nefericite din trecut. Doar așa avem șansa de a nu le repeta și putem încerca să le reparăm. E onorabil pentru o generație să repare fapte nedrepte din trecut.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *