Interviu cu Cătălin MESARU
În perioada 8-11 august va avea loc la Biertan cea de-a 8-a ediție a Festivalului „Lună Plină”. Fime horror, super atmosferă, corturi, bere, discuții, aer de vacanță în inima Transilvaniei. L-am întrebat pe selecționerul artistic al festivalului ce au pregătiti pentru acest an.
Ce înseamnă Festivalul Luna Plină de la Biertan în peisajul festivalier de la noi?
Festivalul „Lună Plină” înseamnă, în primul și în primul rînd, primul festival de gen din România. Festivalul din Biertan a început în 2012 și s-a axat încă din fașă în mod specific pe filme horror, science fiction, thrillere și, îmi place să cred, dubioșenii pe care spectatorii nu prea au cum să le vadă ori pe ecranele mari din România ori, de ce nu, pe serviciile de streaming disponibile.
Anul acesta am ajuns la cea de-a opta ediție, iar festivalul a tot crescut atît ca număr de filme (anul acesta, de exemplu, avem 24 de lungmetraje și 18 scurtmetraje. Plus Cineconcertul deja tradițional pe care-l ținem sîmbăta, la Grădina Méliès.
În peisajul festivalier de la noi, „Lună Plină” e o gură de aer proaspăt în ideea în care nu se axează neapărat pe zona arthouse a cinemaului (nu că ar fi ceva rău în a te axa pe zona arthouse), ci mai degrabă pe cinema, să-i zicem, alternativ – comedii horror, filme care mai de care mai dubioase, aniversări de filme (de exemplu, anul acesta sărbătorim 35 de ani de la lansarea primului Nightmare on Elm Street și vom avea o retrospective aniversară) și, mai ales, este singurul festival din România care are un midnight screening al filmului uber-cult Rocky Horror Picture Show, ocazie cu care spectatorii sunt invitați să danseze, să se costumeze, să urle, să arunce cu orez.
Care e relația ta cu filmele horror?
Amantlîcul meu cu filmele horror începe încă din fragedă pruncie, pe vremea cnd ai mei închiriau casete video aproape în fiecare seară. Dacă nu închiriau și un film horror, făceam scandal. În fine, răspunsul scurt este: că-mi sînt foarte dragi.
Dincolo de asta, filmele horror sînt un mod excelent de a-ți petrece timpul cu prietenii – tot timpul sînt mai delicioase atunci cînd le vezi cu prietenii și, poate, cu niște băuturici.
Cum ai făcut selecția pentru ediția cu numărul 8 a festivalului?
Selecția am făcut-o așa cum o fac în fiecare an de cînd am fost desemnat selecționer al festivalului: mi-am luat prietenii, i-am obligat să se uite cu mine la filme, ne-am distrat, ne-am întristat, ne-am enervat, ne-am certat, ne-am împăcat. Asta și pentru că anul acesta am avut înscrise aproape 2400 de filme (atît lungi, cît și scurte).
Îți dai seama – e un proces destul de dificil și-ți necesită nervi de fier și mult avînt, mai ales din prisma faptului că trebuie să treci prin enorm de multe filme care sunt proaste (dar nu din zona so bad they’re good). Dar satisfacția de a da peste un film care te face să simți ceva pozitiv este imensă.
Cinci filme de neratat.
De unde să-ncep? Cred că el mai bine încep cu unul dintre filmele mele preferate de anul acesta (indiferent dacă vorbim de zona horror sau nu): Luz al lui Tilman Singer care e un deliciu psihedelic. Nu vreau să dau spoilere, așa că mă rezum doar la a spune că este de neratat și că te bagă-n niște stări anume.
Apoi, foarte dragi îmi mai sînt și Abrakadabra (regia: Luciano Onetti, Nicolás Onetti) – un tribute adus giallo-urilor, FMM, nemurire (regia: Federico Scargiali) – foarte dubios, foarte amuzant, absolut adorabil, Vîrcolac (regia: Adrian Panek) – nu este horror, e mai degrabă un thriller/dramă cu tușe horror, dar este foarte tumultuos sufletește, Un cuțit în inimă (regia: Yann Gonzalez) – un film nerecomandat celor care au votat cu Coaliția pentru Familie.
Pe lîngă filmele astea le recomand, evident, și pe restul. Cu focus pe retrospectiva Nightmare on Elm Street și proiecția aniversară de 40 de ani a Zombie-ului lui Lucio Fulci.
Cinci lucruri de făcut la Biertan.
Băut bere cu prietenii în camping la terasa Țăruș, clar! Apoi – workshop-ul de machiaj scabros (AbraCADAVRA), care va avea loc pe 9 și pe 10 august, tura horror cu bicicletele (tot 9-10 august), tradiționalul Ghost Hunt care se întîmplă-n fiecare an și, nu în ultimul rînd, dansat și cîntat pe muzica din Rocky Horror Picture Show.