Dacă realitatea ar fi fost alta, cinefilii s-ar fi înghesuit săptămâna aceasta în cinematografe pentru a vedea două dintre cele mai mari titluri ale anului: noul film Dune, cu Timothée Chalamet ca Paul Atreides, și musicalul West Side Story, reimaginat de Steven Spielberg. Însă lucrurile stau cum stau și cu pandemia încă forțând cinematografele să-și țină ușile închise, cei de la TIFF Unlimited, în parteneriat cu Ambasada Spaniei la București, pregătesc o surpriză care să mai aline puțin dorul de săli. Mai exact, un focus Pedro Almodóvar, cu patru dintre cele mai cunoscute și apreciate filme ale cineastului spaniol, cîte unul pe zi, de joi pînă duminică. Acestea vor putea fi accesate gratuit, pentru 24 de ore, începînd cu orele 20:00 ale zilei.
Julieta (2016) – joi, 17 decembrie
Cînd a cumpărat drepturile de ecranizare a trei povestiri semnate de Alice Munro, Almodóvar intenționa să le adapteze în ceea ce avea să fie primul său film în limba engleză, Silence, cu Meryl Streep în rolul principal, însă nemulțumit de locațiile de pe continentul american și nesigur pe controlul său asupra limbii, a renunțat la idee. La insistențele echipei sale, s-a întors asupra scenariului cîțiva ani mai tîrziu și a decis să îl facă până la urmă, dar în spaniolă, și să-l filmeze în țara natală. I-a schimbat și titlul, ca să nu fie confundat cu filmul lui Scorsese lansat în același an, și așa a apărut melodrama Julieta, în care cineastul revizitează teme familiare lui și urmărește, timp de trei decenii, o eroină încercată de criza vîrstei de mijloc, jucată, la vîrste diferite, de actrițele Emma Suárez și Adriana Ugarte.
Amanții pasageri / Los amantes pasajeros (2013) – vineri, 18 decembrie
Amanții pasageri, pe care Almodóvar a reușit să-l finanțeze exclusiv din drepturile de distribuție vîndute în prealabil, îl găsește pe cineast întorcîndu-se la comedie, gen cu care și-a început cariera în anii ’70, însă ducînd-o într-o zonă camp cu care anterior flirtase numai puțin. Exagerat și absurd, filmul a cărui acțiune se desfășoară aproape în totalitate în aceeași locație, un avion care se îndreaptă spre Mexic, abordează un umor grosier și spumos pentru a ilustra nebunia care îi cuprinde pe pasagerii ce își văd sfârșitul aproape din cauza unor probleme tehnice cu aeronava. Deși nu la fel de bine primit ca celelalte filme ale sale, Amanții pasageri e o comedie ușoară ideală pentru o seară de vineri, cu apariții cameo din partea lui Penélope Cruz și a lui Antonio Banderas și cu momente muzicale pe șlagăre de The Pointer Sisters.
Pielea în care trăiesc / La piel que habito (2011) – sâmbătă, 19 decembrie
Cel mai de succes film al său, Pielea în care trăiesc îl reunește pe Almodóvar pentru a șasea oară cu una dintre muzele sale, actorul Antonio Banderas, după o pauză de 21 de ani. Adaptat după romanul lui Thierry Jonquet și inspirat de clasicul cult Les yeux sans visage (r. Georges Franju, 1960), filmul are în centru un chirurg plastician care experimentează pe o femeie misterioasă, care îl obsedează, pentru a dezvolta un tip de piele sintetică rezistentă la orice vătămare. Descris de cineastul însuși ca „un film horror fără țipete și sperieturi”, captivantul hibrid Pielea în care trăiesc prezintă elemente noi de horror psihologic și SF care atrag un twist șocant și imprevizibil și care vin în completarea unor teme caracteristic almodóvariene precum trădarea, singurătatea, identitatea sexuală și moartea.
Totul despre mama mea / Todo sobre mi madre (1999) – duminică, 20 decembrie
Almodóvar nu ar fi Almodóvar fără personajele și poveștile queer, iar povestea emoționantă a scriitorului aspirant Esteban, care află, în ciuda voinței mamei sale, că tatăl pe care nu l-a cunoscut niciodată e acum o femeie trans, e una dintre cele mai emblematice din cinemaul queer și totodată cea care l-a consacrat pe cineastul inovator după breakout-ul cu Femei în pragul unei crize de nervi în 1988. Primul film din seria de mari succese care i-au dominat întregul deceniu următor, Totul despre mama mea i-a adus acestuia premiul pentru regie la Cannes în 1999 și un premiu Oscar pentru Cel mai bun film străin un an mai tîrziu, însă scenariul ce se remarcă prin structura sa nonlineară și prin naturalețea dialogurilor, dar și dragostea pe care Almodovar o dovedește pentru filme clasice precum Totul despre Eva (r. Joseph L. Mankiewicz, 1950), de la care-și împrumută, printre altele, și titlul, sunt cele care îl fac un clasic contemporan de neratat.