Critic de film, universitar și director artistic al Festivalului de Film Documentar One World Romania, Andrei Rus este curatorul programului de filme din arhiva UNATC.
Cum s-a născut proiectul Arhiva Activă?
Ideea s-a născut, în primul rând, într-un context de împrospătare a viziunii cu privire la construcția viitoare a UNATC, în primele luni ale mandatului unei noi conduceri a universității. Printre planurile importante ale acesteia se numără crearea unui departament solid de cercetare, arhivele constituind o sursă de informații ce pot genera studii importante în domeniile teatrului, filmului, performance-ului etc. Apoi, un alt context vital pentru nașterea lui îl constituie faptul că UNATC împlinește în acest an 70 de ani de la înființare. Iar în loc să concepem evenimente festiviste în care să înmânăm diplome de merit (ceea ce oricum nu e posibil în contextul pandemic pe care îl trăim), am considerat că mai important și mai apropiat de menirea unei universități este să gândim un proiect amplu de ordonare și de revitalizare a întregii arhive a instituției (care cuprinde nu doar filme studențești, din 1966 până în prezent, ci și fotografii, lucrări de licență ale unor foști studenți, unii deveniți legendari între timp, și multe alte tipuri de informații despre evoluția instuțională). Iar un ultim pas care a condus la nașterea proiectului, în forma actuală, este că ne-am propus să îl transformăm într-un demers activ, cât mai public și mai cunoscut cu putință, spre a atrage interesul colegilor și studenților pentru cercetarea acestor arhive, dar și în încercarea de a accentua importanța arhivelor în aceste domenii ale artelor spectacolului și cinematografiei, în România existând tot felul de lipsuri la nivelul conservării, catalogării și accesibilizării lor.
Este pentru prima dată când filmele studențești ale arhivei UNATC sunt curatoriate într-un program special?
Cu siguranță nu este prima oară. Există un festival anual, CinemaIubit, co-organizat de UNATC, dedicat programelor cu filme studențești, iar acolo au mai existat retrospective tematice sau dedicate unor cineaști anume, de-a lungul timpului. Și au mai existat astfel de proiecții sporadice, organizate în diverse contexte, pentru prezentarea școlii sau a anumitor cineaști deveniți faimoși între timp. Însă cred că e pentru prima oară când chiar am intrat în arhiva de filme cu gândul de a viziona, în ordine cronologică, toate filmele de acolo și de a propune spre digitalizare filme care nu aparțin neapărat unor cineaști recunoscuți. De aceea, unele din filmele programului de la TIFF au fost realizate de studenți care nu au continuat să profeseze în domeniu ulterior sau nu au avut o carieră impresionantă.
Cum se desfășoară procesul de digitalizare?
Pentru a răspunde la această întrebare îi predau „microfonul” colegului meu, Alex Sterian, care a coordonat procesul de digitalizare: „Procesul se desfășoară gradual, în funcție de starea de degradare a negativului de imagine și a surselor finale, copia pozitivă și copia standard. Sunetul este convertit din sursa analogă (optică sau magnetică) în format digital care este filtrat și egalizat în funcție de normele actuale de proiecție. Imaginea este scanată la o rezoluție suficientă (4K) în format open-gate, proces după care se continuă cu etapa de colorizare și producție a livrabilelor digitale actuale, în formatele originale ale filmului. Formatul și intențiile originale ale creatorilor sunt păstrate integral prin implicarea unuia dintre realizatori în această etapă sau prin compararea surselor existente în arhiva UNATC; negativul montat, pozitivul de examen la două benzi și copia standard. Astfel, prin acest proces se ajunge la varianta finală, digitală a filmelor. Până în acest moment, niciun film din arhiva UNATC nu a avut nevoie de o etapă suplimentară de restaurare, materialele din arhivă sunt păstrate în condiții controlate de temperatură, umiditate și tratate chimic, de câte ori este nevoie.”
Cum au fost alese scurtmetrajele care vor face debutul proiectului, la TIFF? Ce te-a impresionat cel mai mult la aceste filme?
Cel mai mult m-au impresionat prospețimea și creativitatea debordante ale viziunilor tinerilor care le-au realizat. Filmele aparțin, din multe puncte de vedere, contextului (România sfârșitului anilor 60) în care au fost realizate, dar sunt, în același timp, extrem de actuale, de moderne. De altfel, surpriza majoră pe care mi-au produs-o e constatarea că a existat și în România o tradiție a cinemaului de avangardă și chiar în cea mai importantă instituție de învățământ superior din domeniu a epocii. Doar că aceste filme – care formează majoritatea programului de la TIFF – nu erau recunoscute ca atare, fiind numite, în general, „exerciții de imagine”, sau asimilate cinemaului de artă. Și mai e ceva: din cauză că erau realizate într-un sistem mai puțin închistat ideologic și cu bugete mai mici, aceste filme aveau un statut marginal în raport cu cinematografia națională mainstream și e de înțeles că unele dintre tiparele în care funcționează nu sunt de regăsit în lungmetrajele pe care le știm cu toții. E de înțeles, dar e și surprinzător că au fost neglijate atât de mulți ani.
Unde va mai călători Arhiva Activă și ce alte proiecte îi urmează?
Arhiva Activă va mai călători, sperăm, în câteva proiecții publice, în aer liber, prin țară. Vrem să le dăm șansa, înainte de a ajunge în tot felul de formate accesibile de la distanță, să aibă câteva proiecții pe ecran mare, cu publicul împreună, așa cum merită, după ani buni de stat în niște cutii. Iar apoi, în toamnă, intenționăm să creăm o platformă unde să le urcăm, pentru a putea fi vizionate din toată lumea. Tot până la finalul anului, ne propunem să publicăm un prim DVD/Blu-Ray cu filme studențești din perioada aceasta (1966-1971), însoțit de o cărțulie de contextualizare. În anii următori vrem, desigur, să continuăm să realizăm programe cu filme din perioade mai recente, să le proiectăm public, să le urcăm pe platforma online și să le publicăm pe DVD/Blu-ray. Avem planuri mari, cum s-ar zice.
Filmele din Arhiva Activă pot fi descoperite vineri (7 august), de la orele 21:30, în curtea Colegiului Național „George Coșbuc”.