Freaks este cel mai WTF film recent cu super-eroi, pentru că vine în contra ideologiilor și iconografiilor Marvel și DC.
Ce rămâne după blockbuster-urile cu super-eroi și super-eroine cu corpuri duse la sală vernisate în latexuri și eternități de discursuri politico-progresiste? Câteva meme și niște tone de bani. După benzile desenate cu super-eroi bine scrise (au și Marvel și DC Comics d-astea, dar au ecranizat prost și puține din ele, Civil War-ul ca exemplul cel mai concludent) rămân niște întrebări fascinante despre umanitate și responsabilitate, onoarea de-a fi special și oroarea de-a avea de-a face cu manifestarea super-specialității tale prin super-puteri și victimele lor colaterale.
Un tată tânăr (Emile Hirsch, care seamănă tulburător de mult cu Jack Black în ultima vreme) își crește fetița orfană de mamă într-o casă complet baricadată. Se sângerează din ochi. Se sub-înțelege o amplă operațiune de capturare și exterminare a mutanților. Un moșneag dubios (Bruce Dern) patrulează prin fața casei și visele fetiței cu un ice-cream truck. Când micuța începe să-și dorească acces la înghețată (și în lumea de afară) și empatia pentru biata copilă captivă atinge cote alarmante, lucrurile o iau razna și schema de funcționare a unei lumi distopice începe să se contureze.
Cu filmul Freaks cei doi regizori (Zach Lipovsky, Adam B. Stein) iau în colimator fix ce-i frumos, drept și happy-end prin filmele cu super-eroi. Totul ambalat con gusto într-un thriller plin de emoție despre o familie de mutanți care tot comit crime și genociduri pentru a-și salva puiul isteric de la exterminare. Suntem deja la ani-lumină de coolness-ul și de certitudinile morale din mainstream. Și este foarte bine că avem ocazia de-a ne plimba pe străduțele întunecate ale mitologiei cu super-eroi.