Numărătoarea inversă

Mai sînt trei luni pînă la anunțul selecției TIFF 2019. Cel mai probabil, numărul de filme va fi undeva între 200 și 250 de titluri, alese dintr-un cazan de peste 1000 de înscrieri de către un grup omogen de programatori care lucrează deja la foc continuu.

În acest colț veți găsi impresiile lor la cald despre filmele confirmate treptat în programul ediției viitoare. Pentru cei care încă nu-i cunosc, îi voi numi încă o dată aici pe cei care fac parte din bordul de preselecție: Anca Grădinariu, Cristi Mărculescu, Ștefan Bradea, Crăița Nanu, Octavian Dăncilă și subsemnatul, responsabili pentru ce intră și ce nu intră atît în secțiunile cu tradiție – Competiția Internațională (rezervată autorilor aflați la primul sau al doilea film din carieră), Supernova, Piața Unirii, Umbre și Fără limită – cît și în cele noi: focusurile dedicate celor trei țări invitate în acest an (din care am anunțat deja China; fiți pe fază pentru celelalte două) și programul tras la temă (cum altfel decît provocator la o ediție de majorat cînd TIFF-ul își pierde oficial virginitatea, deși cu toții știm că și-a pierdu-o încă de la prima ediție). Echipa de preselecție e completată de curatori specializați care taie și spînzură fiecare în grădina lui: Ana Maria Sandu (Ce se întîmplă, documentarule?), Zagoni Balint (Ziua maghiară) și Raluca Bugnar (EducaTIFF). Cu toții vom încerca din mers să vă ghidăm în labirintul TIFF 2019 cu sugestii care să vă facă viața mai ușoară în timpul festivalului.

Ca să nu închei fără cîteva recomandări la start, o să vă spun doar că: 1. fanii lui Matias Bize (Viața peștilor, În pat, Memoria apei) nu ar trebui să rateze noul său film, En tu piel (7:20 Once a Week), încă o mostră de filigran emoțional “în doi” la care cineastul chilian excelează; 2. ultima oră din noir-ul hipnotic Long Day’s Journey Into Night (premieră la Cannes 2018 în Un certain regard, prezentat la TIFF 2019 în Focus China) te ia pe sus de la minutul 75 pînă la final într-un plan-secvență de aproape o oră, și nu oricum, ci în 3D; și 3. El reino (The Realm) al spaniolului Rodrigo Sorogoyen (Trofeul Transilvania pentru Stockholm), un thriller politic impecabil despre corupția la nivel înalt ar fi putut fi lejer ambientat în stratosfera politică din România. Aviz “rezistenților”.

Iar dacă ați ratat (oare?) hitul românesc al anului trecut, Moromeții 2, sau vreți să-i revedeți mecla lui Mălăele pe cel mai mare ecran din România, ocupați din vreme un scaun în Piața Unirii.

 

0 replies on “Numărătoarea inversă”