Monica Sebestyen, proprietarul Cinema Arta: „Crearea unor spații culturale care să genereze comunități este mai necesară ca niciodată”

După ce a fost retrocedat proprietarilor de drept, Andrei și Monica Sebestyen, Cinema ARTA, aflat în clădirea Palatului Sebestyen, a fost închis pentru doi ani și supus unor lucrări necesare de renovare. După cum au putut vedea și spectatorii TIFF.18, sala de cinema modernizată este aproape gata să-și primească înapoi spectatorii, așa cum a făcut-o timp de un secol.

Laurențiu Paraschiv: Cât de importantă găsiți, pentru viața culturală a orașului, redeschiderea cinematografului?

Monica Sebestyen: Cred că Cinema Arta este extrem de important pentru viața culturală a Clujului. Acest lucru ne-a fost confirmat și printr-un studiu pe care l-am făcut și care ne-a arătat că ARTA trezește multe nostalgii și amintiri, existând o implicare emoțională semnificativă a celor care au văzut filme aici. De aceea locuitorii rezonează cu planurile noastre și există așteptări mari din partea lor. Aceasta este o responsabilitate în plus, dar totodată este unul dintre lucrurile care ne-au motivat în toată această perioadă în care am făcut constant demersuri pentru reactivarea cinematografului. De aceea prin proiectul de reactivare vrem să continuăm povestea cinematografului, transformându-l într-un spațiu cultural contemporan. Astfel vrem să redăm Clujului un loc care a jucat timp de un secol un rol atât de important în viața sa culturală.

L. P.: Ce înseamnă deschiderea unui cinematograf într-o epocă a platformelor de streaming on-line?

M. S.: Deschiderea unui cinematograf de artă este o mare provocare. Platformele de streaming on-line au avantajele lor și sigur că vor exista din ce în ce mai multe opțiuni și medii în care pot fi văzute filme. Însă, într-o perioadă în care izolarea și trăirea multor aspecte ale vieții în on-line devin problematice, crearea unor spații culturale incluzive, care să genereze comunități și sentimentul de apartenență la un loc primitor, sunt mai necesare ca niciodată. Cred că experiența vizionării împreună, trăirea emoțiilor aceluiași film în întunericul sălii nu poate fi deocamdată înlocuită de alte medii. În plus, filmul poate fi privit ca un eveniment special. Spre exemplu după unele filme vor fi sesiuni de Q&A cu membri ai echipei sau alți invitați, iar spectatorii pot continua discuțiile la un pahar de vin în cafeneaua din foaierul cinematografului.

L. P.: În ce va consta redeschiderea oficială, după terminarea renovărilor?

M. S.: Pentru a putea funcționa din nou au fost absolut necesare lucrările de renovare pe care le-am făcut. Dacă mergeți acum la ARTA vă puteți face o idee despre cum va arăta spațiul, urmând să reluăm lucrările de reamenajare după ce se termină TIFF. După finalizarea acestor lucrări vom deschide spațiul permanent, ca loc dedicat în principal filmelor, dar și evenimentelor culturale care să completeze experiența cinematografică. Va fi un program dedicat filmelor de artă, independente și documentare, precum și programelor educative. În foaier puteți deja veni la o cafenea, funcționează un loc de întâlnire care vă așteaptă pe tot parcursul zilei, nu doar în timpul evenimentelor.

L. P.: Ce dificultăți au apărut în procesul de redeschidere a cinematografului?

M. S.: Una dintre marile greutăți a fost partea financiară, lipsind mecanismele care să susțină refacerea unor astfel de spații culturale. Probabil acesta este unul dintre motivele pentru care ARTA este singurul cinematograf de artă complet independent din România. Lipsa resurselor umane a fost o altă greutate, pentru că sunt puțini cei specializați, care să poată răspunde cerințelor specifice unei astfel de săli (acustică, instalații electrice etc). În plus, este o clădire de patrimoniu, unde există restricții foarte mari legate de intervențiile care pot fi făcute. Acest lucru vine cu dificultăți suplimentare dar, în același timp, este ceea ce îi dă o valoare în plus prin aspectul său și atmosfera specifică.

0 replies on “Monica Sebestyen, proprietarul Cinema Arta: „Crearea unor spații culturale care să genereze comunități este mai necesară ca niciodată””