Mihai Chirilov, discută despre provocările actuale ale cinematografiei din România și propune soluții în cadrul festivalului TIFF.
Problema se află mereu la început, pentru că acesta dictează modul în care jucătorii se adaptează. Există numeroase fonduri care susțin artiștii la început de drum, iar sistemul este conceput astfel încât artistul să fie sprijinit din toate direcțiile. Trebuie să livrezi un film care să satisfacă toate părțile implicate în acest lanț trofic. Întâlnești adesea situații în care trei experți, bazându-se pe automatisme și pe propria lor expertiză, îți cer să introduci schimbări, iar ca artist, poți fi reticent.
Totuși, acesta este jocul și ajungi să faci ajustări. Nu primești finanțare doar pe ochi frumoși, trebuie să mergi în anumite direcții și să promovezi anumite valori. Trebuie să găsim o formulă prin care filmele să reflecte problemele societății, cum ar fi problema Palestinei, a minorităților sexuale, a emigrației etc. În 2024, este frustrant pentru artiști să vadă că arta nu are eficiența dorită în aceste direcții, iar întrebarea este cât de mult poate influența arta. Scopul este ca arta să scoată publicul din zona de confort și din amorțire, aceasta este direcția mea de interes.
Sunt două insule în cinematografia contemporană. Nu suntem mereu geniali, iar asta nu este o constantă. Este o observație personală, deși pot să mă înșel. Discutând cu colegi de la alte festivaluri, ne dorim să aducem în față filme europene de calitate, dar ne confruntăm cu mediocritatea, chiar dacă există resurse și nu este dificil să găsești o poveste atractivă. În ultimii 2-3 ani, America de Sud și India produc filme inovatoare și de calitate, în timp ce România și Franța par să cadă în mediocritate.
Totuși, există speranța că lucrurile se vor schimba. În același timp, în fiecare țară există cineaști care înțeleg că fondurile de la stat pot întârzia 4-5 ani, așa că aleg să producă filme independente. Filmele indie nu sunt sprijinite de instituții sau de stat, ceea ce oferă cea mai mare libertate fără constrângeri sau ghiduri rigide. Acolo, poți să ceri ajutorul prietenilor, să închiriezi echipamente la prețuri accesibile și să te conectezi cu sponsori, fiindcă sponsorul este interesat să se vadă bine produsul în cadru, nu dacă personajul tău este misogin.
Dacă cineva ar spune că sunt greu de impresionat din cauza faptului că văd prea multe filme, aș putea fi de acord într-o oarecare măsură, dar cred că adevărul este undeva la mijloc. În plus, cel care ar face această afirmație ar putea dori să facă exact ceea ce fac și eu. Experiența de a vedea filme nu se rezumă doar la a urmări trei filme în cadrul festivalului, ci și la a intra în profunzimea fiecăruia și a înțelege impactul lor. Deși poate că alții ar putea spune că am văzut deja totul și că devii mai exigent odată cu înaintarea în vârstă, eu încă sper să fiu surprins de filme ca la vârsta de 30 de ani.
M-am uitat la filme comerciale până când am realizat că filmele bune de pe Netflix, de exemplu, sunt atât de îngropate în algoritmi încât ajungerea la ele este o muncă prea mare. Prin urmare, acum încerc să vorbesc întotdeauna din cunoștință de cauză și în prezent nu mai urmăresc astfel de filme.