Actriță renumită și emblematică din industria teatrului și filmului Românesc, Maia Morgenstern a participat ieri la o discuție marca InspiraTIFF, moderată de Cristina Stănciulescu. Cele două participante au atins subiecte diverse, de la parenting, la noul film al actriței, Capra cu trei iezi, și impresiile acesteia despre profesia de actor.
„Am ieșit cu picioarele tremurând”, este ce a simțit Cristina Stănciulescu legat de filmul Capra cu trei iezi, al lui Victor Canache. Maia Morgenstern, actriță principală în film, a explicat cum ar trebui percepută pelicula: „E o abordare surprinzătoare pentru că avem prejudecăți, preconcepții, care blochează canalele de comunicare”.
Relația artistei cu regizorul a pornit inițial de la un raport de tip profesoară-student, care a evoluat pe parcurs. „Țin minte că odată stătea la un curs […] și Răzvan (cum îi spune aceasta lui Canache, n. red.) nu era cel care lucra, stătea ghemuit, cu coatele, cu pumnii și genunchii la gură și mă privea cu durere, știa ce m-așteaptă, știa că o să mă distribuie în filmul <Capra cu trei iezi>. Mă privea cu jale”, a povestit Maia Morgenstern.
„Mi-a spus undeva către sfârșitul etapei de studenție că o să joc în filmul lui, <Capra cu trei iezi>, sigur că mi s-a părut o glumă, mă ia să lucrez în filme de desene animate”, a adăugat aceasta, referindu-se la prejudecățile pe care le-a avut legate de proiect.
Protagonista a vorbit despre procesul de creație al filmului și de construcție a personajului, pe care l-a trăit prin interpretare. „Am simțit un pic atunci atmosfera, cât e de cumplit de greu, iar Răzvan este.. Victor!.. scuzee, este de o exigență înfiorătoare.”, a povestit cu umor artista. Relația sa cu regizorul a fost tumultuoasă, plină de suișuri și coborâșuri în realizarea operei cinematografice care păstrează în mod inspirat violența grafică în momentele cheie. „M-a sfâșiat, m-a făcut bucăți mici”, este ce a declarat teatral actrița despre colaborarea cu regizorul.
„N-am mai vorbit cu el, el vorbea cu mine, îmi dădea indicații non-stop, nu mă lăsa deloc. M-a enervat cumplit, a fost ceva îngrozitor, îmi venea să.. mă răstesc la el!” mărturisește Maia Morgenstern.
Legat de realizarea scenei văduvei îndurerate și performanța actriței, Morgenstern a explicat că „ține de meseria noastră, ține de profesionalism, ține de o rutină”. „[…] să fii cu toate mințile în capul tău și să fii absurd de conștient unde te afli”. Morgenstern a mai adăugat că un astfel de rol „înseamnă luciditate, control, profesionalism”.
Actrița a răspuns cu entuziasm întrebărilor despre experiența sa ca actriță și amintirile ei din copilărie. Vorbind despre cum a fost să lucreze cu cei trei copii care au interpretat rolul iezilor, Maia a afirmat că au lucrat și că s-au înțeles „foarte bine”: „Trebuia să ne punem și ciorapii, și bocancii, și hainele împreună.”
Deși este de părere că Ion Creangă este dificil de citit acum, deoarece „nu îi mai înțelegem limba”, Maia Morgenstern a spus publicului că “nu e de aruncat”. L-a dat ca exemplu pe Shakespeare, care deși este greu de înțeles pentru un vorbitor de engleză care se află la început, acest lucru nu înseamna că nu va mai fi studiat. „Țin minte, în clasa a doua eram, pe vremea mea, trebuia să citim Creangă și nu înțelegeam nimic. Mare bucurie, mare plăcere în a citi nu aveam, pentru că eu am început să citesc greu”.
Morgenstern a mai împărtășit cu spectatorii modul în care acest lucru ne poate îndepărta de citit și de bucuria lecturii. Actrița a continuat să povestească despre experiența sa ca mamă protectivă și a menționat cu mândrie studiile terminate de copiii ei.
“M-am făcut actriță ca să pun în față oglinda vremurilor, oamenilor, societății, sa ne mai jucăm un pic, să trăim mai multe vieți, mai multe existențe, sa ne permitem luxul a da mai multe răspunsuri vieții. Are de-a face și cu aspirația către condiția de demiurg, de <<eu creez>>”, s-a confesat aceasta.
Din punctul de vedere al Maiei Morgenstern, actriță versatilă și mamă „foarte protectivă”, după cum se descrie aceasta, „filmul nostru nu oferă verdicte, deschide o perspectivă”, încercând să încurajeze publicul la opinii: „[…] de aici discuțiile, comentariile sunt bine venite și cred că ne-ar face foarte bine.”